Muzeul Literaturii Române «Mihail Kogălniceanu»

Muzeul Literaturii Române M. Kogălniceanu (la începuturi Muzeul Republican de Literatură din RSSM) a fost întemeiat din iniţiativa Uniunii Scriitorilor din Moldova, prin hotărârea Sovietului de Miniştri al RSSM din 10 februarie 1965.

Muzeul şi-a început activitatea la 1 aprilie acelaşi an în incita Uniunii Scriitorilor din Moldova. În 1983 Muzeului i s-a conferit numele scriitorului şi savantului enciclopedist Dimitrie Cantemir, transformat în 1991 în Centrul Naţional de Studii Literare şi Muzeografie «M.Kogălniceanu», iar în 1997 în Muzeul Literaturii Române «M.Kogălniceanu». Muzeul a fost creat în scopul de a descoperi, aduna şi conserva valorile scrisului românesc din întreg spaţiul românesc.

Spre deosebire de alte instituţii similare de cultură, ce s-au întemeiat în baza unor colecţii ori fonduri deja existente, Muzeul Literaturii Române a început efectiv de la zero. De aceea, chiar din primele zile muzeografii, animaţi de Gheorghe Cinclei, directorul fondator al Muzeului, au purces la o amplă muncă de depistare şi colectare de manuscrise, cărţi rare, ediţii princers, periodice ş.a. dovezi de literatură şi cultură, care permit reconstituirea istoriei literaturii române de la începuturi şi până în zilele noastre. În acest scop au fost întreprinse numeroase expediţii de identificare şi colectare în întreaga republică, dar şi în Cernăuţi şi Odessa (Ucraina).

În prezent, patrimoniul Muzeului Literaturii Române numără peste o 100 de mii de unităţi muzeistice: manuscrise, cărţi, periodice, artă plastică (portrete, busturi, ilustraţii, şarje), imprimări, fotografii şi obiecte rămase de la scriitori. Muzeul, prin fondul de mare valoare istorică, documentară şi literară pe care îl deţine, oferă un bogat material documentar pentru studii, comunicări, care este destinat cercetătorilor din domeniu, iar publicului larg sub formă de expoziţii patrimoniul îi oferă mărturii asupra istoriei literaturii române şi procesului literar contemporan.